Prima pagină » Blog » 10 distorsiuni cognitive

10 distorsiuni cognitive

  • de
anxietate si ganduri negative

In articolul anterior vorbeam despre aparitia gandurilor negative si cum ne influenteaza ele viata de zi cu zi. In continuare vom discuta despre tipurile de distorsiuni cognitive care apar cel mai frecvent.

Tipuri de distorsiuni cognitive:

  1. Gandirea dihotonica – numita si gandirea in alb si negru. Lucrurile sunt ori bune ori rele, ori corecte ori gresite, ori ai dreptate ori te inseli, ori ai succes ori ai esuat. Exemple: “nu a raspuns asa cum mi-am dorit, sigur nu ma iubeste”, “daca nu am cele mai bune rezultate, lucrez degeaba”, “ieri nu am respectat regimul alimentar, il tin degeaba”.
  2. Suprageneralizarea – se descrie prin faptul ca tindem sa luam o experienta din trecut ca pe un tipar si generam solutii la experiente noi, pe baza experientei vechi. Exemple: “Partenera/partenerul m-a inselat. – Toti partenerii sunt infideli.”, “Nu am luat interviul. – Nu ma voi angaja niciodata.”, “M-a muscat un caine cand eram mic/a. Toti canii sunt rai.” De cele mai multe ori in vocabularul persoanelor care suprageneralizeaza se gasesc cuvinte precum “mereu”, “tot timpul”, “niciodata”, “toata lumea”
  3. Catastrofizarea – acest tip de gandire determina oamenii sa gandeasca in mod negativ cand sunt pusi fata in fata cu situatii prin care nu au mai trecut. Paractic ne imaginam ca cel mai rau scenariu se va intampla. Exemple: “ma doare iar capul, daca am o boala incurabila?”, “Daca ma paraseste pentru ca nu i-am trimis niciun mesaj azi? O sa raman singura.”
  4. Personalizarea – situatii sau conversatii luate personal chiar daca nu sunt conectate sau cauzate de noi. Cu alte cuvinte, ne blamam pentru situatii care nu sunt din vina noastra sau pe care nu le putem controla. Exemple: “Eu sunt de vina ca mama este suparata, trebui sa fi facut mai mult pentru ea.”, “Partenerul nu a vorbit azi cu mine, sigur am facut ceva gresit.”
  5. Citirea gandurilor – “abilitatea” noastra de a sti ce gandeste o alta persoana despre noi sau ce intentii are. Exemple: “Sigur crede ca sunt fraiera pentru ca insist.”, “Nu vrea sa ne intalnim astazi, sigur crede ca nu sunt destul de buna.”
  6. Filrtu mental – ne concentram pe un lucru negativ, chiar daca exista si alte lucruri pozitive. Exemple: O persoana se poate concentra pe faptul ca cineva i-a spus ca nu ii place cum e imbracata, chiar daca multe alte persoane i-au facut complimente. Prezentarea nu a fost buna, asa mi-a spus seful, chiar daca restul colegilor au avut un feedback pozitiv.
  7. Desconsiderarea pozitivului – nu tinem cont de anumite aspecte pozitive sau le minimizam. Exemple: “esti frumoasa!” – sigur spune doar asa sa fie politicos/a. Cand cineva admira eforturile noastre – “nu am facut cine stie ce!”
  8. TREBUIE – imperativele categorice arata ca in interiorul nostru exista anumite reguli stricte despre lume si despre cailalti. Cel mai frecvent intalnim cuvantul “trebuie”. Exemple: “Trebuie sa fiu cea mai bun/a.”, “Nu trebuie sa gresesc niciodata.”, “Trebuie sa ii multumesc mereu pe ceilalti.”, “O femeie nu trebuie sa ii refuze nimic barbatului si sa il ierte mereu.”
  9. Judecata afectiva – credinta falsa ca emotiile sunt adevarul – ca felul in care ne simtim cu privire la o situatie este un indicator de incredere al realitatii. Exemple: “Mi-e frica sa zbor cu avionul, deci toate avioanele sunt periculoase.”, “Mi-e frica de caini, deci copilul meu nu are voie sa se joace cu cainele pentru ca e periculos.”, “Sunt plictisit de acest film, deci este cel mai prost film.”
  10. Etichetarea – o distorsiune negativa prin care etichetam negativ persoanele din jur si pe noi, in urma unui comportament sau a unei actiuni. Exemple: “E invidios pentru ca nu m-a felicitat pentru premiu.”, “Ieri a fost ziua mea si nu mi-a trimis niciun mesaj, e nepasatoare.”, “Ce proasta sunt ca mi-am uitat cheile acasa.”

Aceste tipuri de distorsiuni cognitive pot interfera cu starea noastra de bine si cu viata de zi cu zi. In anumite situatii stresante aceste ganduri apar si trec dupa o perioada relativ scurta de timp, dar exista situatii in care acestea persista si pot aparea simptome ale depresiei, anxietate sau dificultati in relationare. Daca gandurile negative te opresc din a te bucura de viata, din a avea relatii sanatoase sau din a munci, atunci ar fi un moment bun sa apelezi la un psiholog.